Definiția cu ID-ul 417876:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
bitang (bitangi), s. m. – 1. Străin, din altă parte. – 2. Vagabond. – 3. Bastard, fiu natural. Mag. bitang (Cihac; Gáldi, Dict., 108). Se folosește în Trans. (cf. ALR 211). Cf. sb. bitanga „leneș”.