bioceramic, -ă adj. (med.) ◊ „Specialiștii din R.F.G. au pus la punct un material care dă rezultate deosebit de bune ca substituent al materialului osos. Este vorba de un tip de argilă pe bază de oxid de aluminiu pur, care se deosebește de masele plastice și metalele folosite până în prezent în protezele de os prin faptul că este suportat mai bine de țesuturi, nefiind descompus sau atacat prin coroziune. Proteza bioceramică poate fi grefată fără a se recurge la cimentul de os, care dă deseori naștere la complicații.” Sc. 5 X 74 p. 6. ◊ „Un material bioceramic făcut din pulbere de aluminiu extrem de pură se modelează în forma dorită și apoi se calcinează.” Fl. 2 III 84 p. 23 (germ. Biokeramik)