2 definiții pentru binomic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
binomic, -ă adj. Binomial. • pl. -ci, -ce. /<germ. binomisch.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
binomic adj. m., pl. binomici; f. sg. binomică, pl. binomice
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: binomic
binomic adjectiv
| adjectiv (A10) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)