bimetal s.n. 1 Semifabricat (tablă, bandă, sîrmă etc.) compus din două straturi de metale diferite, reunite prin presare, laminare, tragere, lipire, sudare etc., pentru a se obține combinații cu proprietăți deosebite. 2 Organ, dispozitiv sensibil alcătuit din două rigle de metale diferite sudate, care, prin deformări în urma dilatației termice, poate servi pentru controlul temperaturilor. • pl. -e. /<fr. bimétal, germ. Bimetall.