Definiția cu ID-ul 898912:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BIHUNCĂ, bihunci, s. f. Trăsurică ușoară cu un singur cal, cu patru roți și o banchetă așezată de-a lungul, pe care conducătorul stă călare. Umbla pe moșie încălecat pe o bihuncă de curse; îl ducea în trap întins un harmăsar negru. SADOVEANU, M. C. 21.