3 definiții pentru bicordatură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

bicordatúră sf [At: CERNE, D. M. / Pl: ~ri / E: biocord + -atură] (Muz) Gamă dublă executată pe un instrument cu coarde.

BICORDATÚRĂ s.f. (Muz.) Gamă dublă executată pe instrumente la care se cântă cu arcuș. [< it. bicordatura].

BICORDATÚRĂ s. f. (muz.) gamă dublă executată pe instrumente la care se cântă cu arcuș. (< it. bicordatura)

Intrare: bicordatură
bicordatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bicordatu
  • bicordatura
plural
genitiv-dativ singular
  • bicordaturi
  • bicordaturii
plural
vocativ singular
plural