bibliotecă s.f. 1 Cameră, sală în care se păstrează și se citesc cărțile. ♦ Mobilă, raft pentru păstrarea cărților. ♦ Mobilier destinat încăperii în care se păstrează și se citesc cărțile. 2 (bibl.) Colecție (publică sau particulară) de cărți, manuscrise, publicații periodice etc., aranjate și clasate într-o anumită ordine. ♦ Instituție de cultură în care se adună, se organizează și se păstrează fonduri de publicații (cărți, reviste etc.) și manuscrise pentru a fi folosite de cititori. ◊ Bibliotecă volantă v. volant. Bibliotecă ambulantă = v. ambulant. 3 Nume dat unor colecții de cărți prezentînd, din punct de vedere grafic și tematic, un caracter unitar, și care sînt tipărite de aceeași editură. 4 (inform.) Colecție organizată de seturi de instrucțiuni, programe sau fișiere de date. • sil. -bli-o-. pl. -ci. /<fr. bibliothèque, lat. bibliothēca, -ae, germ. Bibliothek, ngr. βιβλιοθήκη.