betelie sf [At: ODOBESCU, S. I, 418 / V: bartă, belterie, berte-, -leică, -leucă / E: bată cf ger Börtel] 1 Fâșie îngustă, cusută în partea de sus a pantalonilor, fustelor etc. Si: (reg) bată. 2 Tivitură de sus a pantalonilor, a rochiei etc., prin care se trece un șiret etc. Si: refec. 3 (Pex) Margine tivită la gâtul sau mânecile iei sau ale cămășii. 4 (Rar) Cingătoare Cf bată, bartă. 5 (Reg; îf belterie) Fâșie de pânză sau postav, îngustă și lungă.