Definiția cu ID-ul 1264495:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
betatron s.n. (fiz.) Accelerator ciclic de particule, utilizat în fizica nucleară pentru accelerarea electronilor pînă la energii de sute de megaelectronvolți. • pl. -oane. /<fr. bêtatron, engl. betatron; cf. gr. β, a doua literă a alfabetului, ἤλεκτρου „chihlimbar”,