Definiția cu ID-ul 417124:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
besactea (-ele), s. f.- Cutie, sipet. – Var. besacté, bișacte(a), bisacte(a). Tc. beștahta (Roesler 589; Șeineanu, II, 47), cf. ngr. μπεζαϰτᾶς.