berdă, berde, s.f. – (reg.) Prăpastie, râpă mare; corhă, beucă. (Maram.). ♦ (top.) Berdu, lac de acumulare, cu rol de tampon, situat în aval de barajul de la Strâmtori-Firiza; are un volum de 143 mc și un baraj de 14,5 m înălțime (Ujvary, 1973: 252). ♦ (onom.) Berdea, nume de familie cu frecvență redusă în Maramureș. – Et. nec. (MDA).