berdă, berde, s.f. (reg.) 1. Prăpastie, râpă mare; corhă, beucă. (Maram.). 2. Coastă de deal râpoasă. ■ (top.) Berdu, lac de acumulare, cu rol de tampon, situat în aval de barajul de la Strâmtori-Firiza (la nord de Baia Mare). ■ (onom.) Berdea, nume de familie în jud. Maram. – Din ucr. berdo „spată”, care în graiurile ucrainene din Carpați are și sensul de „munte stâncos, stâncă” (Frățilă).