BENEFICIAR, -Ă, beneficiari, -e, s. m. și f. Persoană sau colectivitate care beneficiază de ceva sau care are un beneficiu. Palatele beneficiarilor trecutului au devenit [în U.R.S.S.] muzee, laboratorii, biblioteci, școli, case de odihnă ale învățaților. SADOVEANU, C. 45. ◊ (Adjectival) Clasă beneficiară. ♦ Persoană (sau instituție, organizație) în folosul căreia se face o lucrare. – Pronunțat: -ci-ar.