3 definiții pentru belitură


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

belitúră [At: LET. I A 102/36 / Pl: ~ri / E: belit + -tură] 1 sf Julitură. 2 sfp (Fig; înv) Jefuire (de bani). 3 sf (Îrg; în batjocură) Vită slabă.

belitúră f., pl. ĭ. Loc belit (jupuit). Fig. Jaf (Let. 1, 473).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

belitură, belituri s. f. 1. copil obraznic. 2. lucru de calitate inferioară.

Intrare: belitură
belitură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • belitu
  • belitura
plural
  • belituri
  • beliturile
genitiv-dativ singular
  • belituri
  • beliturii
plural
  • belituri
  • beliturilor
vocativ singular
plural