Definiția cu ID-ul 898390:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BEHĂITOR, -OARE, behăitori, -oare, adj. (Rar) Care behăie. Ei vin dinspre cătunul lor la vale, călări pe cai mărunți, avînd atîrnat în șaua de lemn cîte un ied behăitor. BOGZA, C. O. 370. – Pronunțat: -hă-i-.