bataj s. n. (text.) ♦ 1. Operație constând în lovirea repetată a materialului fibros în procesul filării; deșeuri rezultate în urma acestui proces ◊ „Ne-a prezentat ca probă trei saci ce conțineau materiale refolosibile rezultate din filatură, țesătorie și finisaj: [...] 80 tone resturi de bumbac «bataje» și măturătură din hale [...]” R.l. 13 VIII 80 p. 3. ♦ 2. Utilaj cu ajutorul căruia se execută batajul v. ring (1978) (din fr. battage; DTP; DEX-S)