baston sn [At: CANTA, ap. LET. III, 177/8 / Pl: ~oane / E: it bastone] 1 Băț de plimbare sau de sprijinit la mers. 2 Instrument de bătaie Cf bastonadă. 3 (Pex) Bătaie. 4 (Bis; înv) Cârjă (de arhiereu). 5 (Îs) ~ de mareșal Baston (1) pe care-l purtau mareșalii Franței ca semn al autorității. 6 (Arg; îs) ~ desfundat Pușcă. 7 (Îc) De-a ~ul Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 8 (Înv; îs) ~ de zahăr Baton de zahăr Si: (înv) ciubuc. 9 (Înv; îs) ~ de ciocolată Baton de ciocolată Si: (înv) bastonache. 10 (Fig; irn; lpl) Picioare subțiri. 11 (În limbajul școlarilor) Nota 1.