BASMA (pl. -male) sf. 1 Bucată, mai adesea pătrată, de pînză ori de mătase, care servește pentru șters nasul sau sudoarea, ori pe care femeile o poartă pe cap înnodînd-o pe sub bărbie, sau cu care bărbații își înfășoară gîtul: își ștergea fruntea cu o ~ cărămizie (DLVR.); familiar, proverb: a scoate ~ curată, a desvinovăți cu totul pe cineva, a-l găsi fără nici o vină ¶ 2 ‡Materie colorată de bumbac, de in sau de lînă (ȘAIN.) ¶ 3 Jocul în basmale (SEV.), un fel de horă care se joacă în Moldova după masa de cununie [tc.].