bascúlă s.f. 1 (tehn.) Aparat care permite cîntărirea corpurilor grele cu ajutorul unor greutăți (de o sută de ori) mai mici. ◇ Basculă de locomotivă = sistem compus din mai multe cîntare, montat pe un canal special, care este folosit la cîntărirea locomotivelor și la verificarea repartizării greutăților pe fiecare osie. Balanță cu basculă v. balanță. 2 Scîndură sau pîrghie mobilă, așezată în cumpănă pe un suport. ◆ (ist.) Scîndură mobilă a ghilotinei pe care se așeza corpul condamnatului. 3 Partea metalică a armelor de vînătoare cu țevi mobile. 4 (sport) Aparat de gimnastică pentru executarea diferitelor sărituri acrobatice. 5 Dispozitiv care permite modificarea poziției, în plan vertical și orizontal, în raport cu axa optică, a unei părți a aparatului fotografic. • pl. -e. /<fr. bascule.