baroreceptór s.m. (fiziol.) Terminație nervoasă senzitivă, situată în peretele unui vas sangvin, sensibilă la variațiile de presiune din interiorul vasului, care conține un tip de receptor senzorial pentru care stimulul este reprezentat de o variație de presiune a unor lichide din organism sau din exteriorul organismului; presoreceptor. • pl. -i. /<fr. barorécepteur, engl. baroreceptor, cf. gr. βαρο „greutate”, lat. receptus<recipere „a primi”.