baronarcóză s.f. (med.) Anestezie generală, realizată prin inhalarea unui amestec de gaze la o presiune mai mare decît cea atmosferică, care se folosește mai ales în chirurgia toracică. • pl. -e. /<fr. baronarcose; cf. gr. βαρο „greutate”, ιντεπενιρε „amorțeală, înțepenire”.