Definiția cu ID-ul 324592:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BANJO ~uri n. Instrument muzical, originar din nordul Africii, având cutia de rezonanță din piele, un gât lung și 5-9 coarde care emit sunete prin ciupire. [Art. banjoul] /<fr. banjo