*banduliéră f., pl. e (fr. bandoulière, d. sp. bandolera, curea de purtat pușca pe umăr). În bandulieră, atîrnînd pe umăr: a purta mantaŭa (făcută colac), pușca saŭ sabia în bandulieră. La Dion. Eclis. pantelir, pl. e, curea de pușcă saŭ de sabie atîrnată de umăr (după germ. bandelier saŭ rus. bandelér). V. pereviz.