BANCHÍZĂ (< fr.) s. f. 1. Cîmp de gheață marină cu aspect de blocuri lipite, formate în mările polare (pînă la 74° lat. N și 55-60° lat. S), cu grosimi de la 200 pînă la 1.000 cm. 2. Construcție auxiliară realizată la baza unui puț de mină în curs de săpare, destinată să susțină zidăria de deasupra pînă cînd aceasta face priză.