banchétă s.f 1 Bancă mică (capitonată), fară spetează. 2 Bancă sau canapea montată în vehicule. ◆ Spec. Canapea în compartimentele vagoanelor de cale ferată. 3 Porțiune orizontală, relativ îngustă, în formă de treaptă, amenajată în lungul unui terasament sau al unui taluz, pentru a-i spori stabilitatea. ◆ Rambleu format din excedentul de material excavat. 4 (hidrotehn.) Construcție accesorie a unui dig. 5 (milit.) Banchetă de tragere = bandă îngustă de teren sau de zidărie pe care stau trăgătorii, la adăpostul parapetelor lucrărilor de fortificații. 6 (echit.) Obstacol natural format dintr-o moviliță acoperită cu iarbă. 7 (geomorf.) Banchetă litorală = platformă de abraziune foarte îngustă care se formează la piciorul unei faleze stîncoase în timpul fluxului sau al furtunilor. • pl. -e. și (înv.) banchét s.n. /<fr. banquette.