báltic, -ă s.m., s.f., adj. 1 s.m., s.f. (la pl. m.) Populație care locuiește în una din Țările Baltice sau în regiunile învecinate Mării Baltice; (și la sg.) persoană care face parte din populația de bază a Țărilor Baltice sau este originară de acolo. 2 adj. Care aparține Țărilor Baltice sau regiunilor învecinate Mării Baltice; originar din Țările Baltice; (înv.) balt. ◇ Limbi baltice (și subst. f.) = ramură de limbi indo-europene din grupul oriental, din care fac parte letona și lituaniana. • pl. -ci, -ce. /<fr. baltique; cf. nm. pr. Marea Baltică, mare în N-E Europei.