baleiáj s.n. 1 (tehn.) Evacuare forțată a gazelor de ardere din cilindrul unui motor cu ardere internă cu ajutorul unui curent de aer sau de carburant proaspăt. 2 (telec.) Deplasare ordonată și periodică a spotului luminos pe ecranul unui osciloscop, al unui televizor, al unui radiolocator etc. • pl. -e. /<fr. balayage.