BALDACHIN, baldachinuri, s. n. 1. Acoperămînt decorativ, împodobit cu perdele și așezat deasupra unui pat, a unui amvon, a unui catafalc etc.; p. ext. lucrare de arhitectură cu această înfățișare. ♦ (Rar, impr.) Lectică. 2. Acoperămînt mobil care se poartă deasupra capului unui demnitar de rang superior al bisericii, la anumite solemnități. [Pl. și baldachine. – Var.: (înv.) baldahin s. n.] – Fr. baldaquin.