balást s.n. 1 (constr.) Amestec natural de nisip și pietriș, folosit la prepararea betonului, la pietruirea șoselelor etc. 2 (ferov.) Strat de pietriș, folosit ca pat elastic pentru așezarea traverselor de cale ferată. 3 Lest (nisip, pietriș etc.) de saci, cu care se încarcă o navă pentru a-și mări pescajul în scopul menținerii elicei la adîncimea optimă, al aducerii punții la o anumită cotă etc. sau care reglează ridicarea în aer a unui aerostat. 4 Fig. Ceea ce îngreuiază inutil pe cineva sau ceva, ceea ce constituie o povară pentru cineva sau ceva. Trebuie să scape de balastul acelor amintiri. ◆ Ceea ce poate fi eliminat; umplutură. În acest articol e mult balast. 5 (nav.) Compartiment etanș al unui submarin, care se umple cu apă sau cu aer, pentru a asigura scufundarea acestuia sau ridicarea lui la suprafață. • pl. -uri. /<fr. ballast, engl. ballast.