Definiția cu ID-ul 3145:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

BALANSIÉR, balansiere, s. n. 1. Piesă care reglează prin oscilațiile ei mișcarea unui mecanism; balansor. Balansier de ceasornic. 2. Bară lungă și subțire utilizată de dansatorii pe sârmă pentru a-și ține echilibrul. 3. Organ de echilibru pentru zbor la insectele diptere în formă de măciucă, situat pe metatorace. [Pr.: -si-er.Var.: (2, înv.) balanțiér s. n.] – Din fr. balancier.