Definiția cu ID-ul 414799:

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

balansa (balansez, balansat), vb.1. A echilibra, a egala, a fi la fel. – 2. A solda, a lichida. – 3. A legăna. Fr. balancer.Der. balans, s. n. (legănare); balansier (var. balanțier), s. n. (balansor), acesta din urmă din fr. balancier; contrabalansa, vb. (a echilibra, a pune în echilibru), din fr. contrebalancer.