2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

balanca (balanga) int. exprimând sunetul clopoțeilor: deodată auzii balanga-balanga! ISP. [Onomatopee]. ║ f. 1. clopoțel la gâtul dobitoacelor: 2. (de a) Mold. numele unui joc copilăresc cu palma.

baláncă sf [At: STAMATI, ap. HEM 2371 / Pl: ~lănci / E: nct] (Reg) 1 Băț lung, la un capăt mai subțire, iar la celălalt mai gros. 2 (Îcs) De-a -ca Joc de copii, în care se aruncă cu balanca (1).

Intrare: balanca
balanca
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: balancă
substantiv feminin (F74)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • balancă
  • balanca
plural
  • balănci
  • balăncile
genitiv-dativ singular
  • balănci
  • balăncii
plural
  • balănci
  • balăncilor
vocativ singular
plural