Definiția cu ID-ul 896581:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BALALAICĂ, balalaici, s. f. Instrument muzical cu trei coarde și cu cutie de rezonanță triunghiulară, care emite sunete prin ciupirea și percuția coardelor, servind adesea pentru a acompania vocea. – Pronunțat: -lai-că.