báhic, -ă adj., s.m. 1 adj. Care se referă la zeul Bachus; închinat, consacrat lui Bachus. ◆ Ext. Care se referă la băutură; de băutură; de chef. ◇ Cîntec bahic = cîntec de petrecere, cîntec de pahar. 2 s.m. (vers.) Picior metric (antic) format dintr-o silabă scurtă și două lungi. • pl. -ci, -ce. /<fr. bachique, lat. bacchĭcus, -a, -um; cf. nm. pr. Bachus, zeul vinului la romani.