baghetă 1. Partea de lemn a arcușului*, de-a lungul căreia este întins părul. 2. Băț de lemn sau de metal ce servește la punerea în vibrație a unor instr. de percuție* și variază ca formă în funcție de instr. sau de efectul sonor dorit. B. sunt de obicei din lemn, mai bombate și rotunjite la una din extremități, cu capul învelit în piele, în pâslă etc. 3. Vergea subțire din lemn, fildeș, aluminiu sau plastic, cu o lungime variind între 15 și 30 cm, ce servește dirijorului la tactare*, la conducerea orch. în general. Reprezentând o „prelungire” a brațului dirijorului, b. contribuie la o mai mare exactitate ritmică a intrărilor (2), a expresivității în execuție. B. a înlocuit arcușul primului violonist, sau sulul de hârtie (știmă*) al clavecinistului (instrumentiști ce fuseseră, până în sec. 19, conducătorii ansamblului). V. dirijat; orchestră.