3 definiții pentru bacator


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

bacatór (rar) s. m.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BACATÓR s. m. Soi de struguri cu ciorchini de mărime mijlocie, cu boabe rare, roșietice, cultivat pentru producerea vinurilor de masă.

Intrare: bacator
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • bacator
  • bacatorul
  • bacatoru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • bacator
  • bacatorului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)