bacanálă s.f., adj. I (în mit. romană) 1 s.f. (la pl., în forma „Bacanalii”; și nm. pr.) Sărbătoare, cu muzică, dansuri, jocuri și petreceri licențioase, în cinstea zeului Bachus. ◆ Fig. Petrecere zgomotoasă și destrăbălată; orgie. 2 adj. Care este consacrat zeului Bachus. ◆ Fig. Orgiastic. II s.f. (muz.) Piesă instrumentală sau orchestrală, din perioada clasică și romantică, cu ritm alert, punctat cu acorduri și sonorități ample. • pl. -i, -e, f. și -ii. /<fr. bacchanale, lat. Bacchanalĭa, -ium „sărbătorile lui Bachus”.