baargic sn [At: DAMÉ, T. 9 / V: (reg) baingic / Pl: ~uri / E: ns cf tc barčak] 1 (Reg; rar) Bucată de lemn care vine deasupra osiei dinainte a carului, formând, împreună cu osia, corpul în care intră gruiul (piscul, furca) și inima carului. 2 Gresie. 3 Perinoc (la car). 4 Scaun dinainte. 5 Masă. corectat(ă)