4 definiții pentru bâtuț
Explicative DEX
bâtuț sn [At: CĂTANĂ, P. III, 6 / Pl: ~e / E: bât + -uț] 1-2 (Reg; șhp) Bâtuță (1-2).
BÎTUȚ (pl. -țe) sn. Băn. Bețișor: păsărariul iară lovește cu ~ul (CAT.) [bît].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Sinonime
BÂTUȚ s. v. bețigaș, bețișor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bîtuț s. v. BEȚIGAȘ. BEȚIȘOR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bâtuț
bâtuț substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bâtuț, bâtuțesubstantiv neutru
-
- Păsărariul iară lovește cu bâtuțul. (CAT.) CADE
-
etimologie:
- bât + -uț MDA2
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.