AȘTEPTA (aștept) I. vb. tr. 1 A sta într’un loc pînă să sosească cineva, pînă să vie sau să se întîmple ceva: l-am așteptat de geaba două ceasuri; aștept trenul; aștepta cu nerăbdare rezultatul ¶ 2 A dori un lucru, a fi mereu cu gîndul la el, a crede că după oare-care timp se va îndeplini: niște zile mari ca acestea le așteaptă și el cu mare bucurie (CRG.) ¶ 3 A fi hotărît să i se întîmple cuiva ceva: nu știe ce-l așteaptă ¶ 4 A da răgaz cuiva: mai așteaptă-mă cu plata. II. vb. intr. 1 A sta într’un loc pînă să vadă pe cineva, să vorbească cu el, a lăsa cîtva timp pînă să se îndeplinească ceva: spune-i să aștepte afară ¶ 2 ~ la mila cuiva, a nădăjdui în mila cuiva. III. vb. refl. A crede, a-și închipui că un lucru se va îndeplini într’un anumit fel: mă așteptam să se poarte altfel cu mine [lat. *astectare < exspectare].