AXIÓN, axioane, s. n. Imn de slavă cîntat în biserica ortodoxă (uneori pentru slăvirea unor personalități de seamă). Cîntăreții soborului începeau, cu glasuri destul de aspre, axion pentru slava măriei-sale. SADOVEANU, F. J. 23. Numai biet popa Stoian, Cu luleaua de cocean... Cînd era pe la-aghios, Ieșea fumul gros; Iară cînd pe la-axion, Nu se vedea om cu om. ISPIRESCU, la HEM II Addenda VII. – Pronunțat: -xi-on.