O definiție pentru autoritativ


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoritatív adj. m. (sil. a-u-), pl. autoritatívi; f. sg. autoritatívă, pl. autoritatíve

Intrare: autoritativ
autoritativ adjectiv
  • silabație: a-u- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoritativ
  • autoritativul
  • autoritativu‑
  • autoritati
  • autoritativa
plural
  • autoritativi
  • autoritativii
  • autoritative
  • autoritativele
genitiv-dativ singular
  • autoritativ
  • autoritativului
  • autoritative
  • autoritativei
plural
  • autoritativi
  • autoritativilor
  • autoritative
  • autoritativelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)