automelă (Biz.) (< gr. αὐτόμελον. „însăși glăsuitoare”; sl. самогласиа), imn în formă de tropar* care își are melodia sa proprie, neîmprumutată de la alte genuri. Este scrisă în versuri. Melodia a. poate circula și cu alte texte. Spre deosebire de irmos*, care servește ca model în canoane (2) adică pentru troparele înlănțuite printr-o temă comună, a. este un model pentru stihirile* sau troparele izolate, adică pentru așa-numitele prosomii*. Sin.: samoglasnică.