2 intrări

2 definiții


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autodeclaráre s. f. (sil. a-u-) → declarare

autodeclará vb. (sil. a-u-) → declara

Intrare: autodeclarare
autodeclarare infinitiv lung
  • silabație: a-u-
infinitiv lung (IL113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autodeclarare
  • autodeclararea
plural
  • autodeclarări
  • autodeclarările
genitiv-dativ singular
  • autodeclarări
  • autodeclarării
plural
  • autodeclarări
  • autodeclarărilor
vocativ singular
plural
Intrare: autodeclara
autodeclara verb grupa I conjugarea I
  • silabație: a-u-
verb (V1)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autodeclara
  • autodeclarare
  • autodeclarat
  • autodeclaratu‑
  • autodeclarând
  • autodeclarându‑
singular plural
  • autodecla
  • autodeclarați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autodeclar
(să)
  • autodeclar
  • autodeclaram
  • autodeclarai
  • autodeclarasem
a II-a (tu)
  • autodeclari
(să)
  • autodeclari
  • autodeclarai
  • autodeclarași
  • autodeclaraseși
a III-a (el, ea)
  • autodecla
(să)
  • autodeclare
  • autodeclara
  • autodeclară
  • autodeclarase
plural I (noi)
  • autodeclarăm
(să)
  • autodeclarăm
  • autodeclaram
  • autodeclararăm
  • autodeclaraserăm
  • autodeclarasem
a II-a (voi)
  • autodeclarați
(să)
  • autodeclarați
  • autodeclarați
  • autodeclararăți
  • autodeclaraserăți
  • autodeclaraseți
a III-a (ei, ele)
  • autodecla
(să)
  • autodeclare
  • autodeclarau
  • autodeclara
  • autodeclaraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)