O definiție pentru autocnips


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autocnips s. n.

Intrare: autocnips
autocnips substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autocnips
  • autocnipsul
  • autocnipsu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • autocnips
  • autocnipsului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)