3 definiții pentru autoblocare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUTOBLOCÁRE s. f. oprire în timpul funcționării a unui mecanism, a unei mașini sub acțiunea propriilor forțe rezistente la frecare. (< auto1- + blocare)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

autoblocáre (a-u-to-blo-) s. f., g.-d. art. autoblocắrii

autoblocáre s. f. (sil. a-u-to-blo-), g.-d. art. autoblocării

Intrare: autoblocare
autoblocare substantiv feminin
  • silabație: a-u-, -blo-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autoblocare
  • autoblocarea
plural
genitiv-dativ singular
  • autoblocări
  • autoblocării
plural
vocativ singular
plural