4 definiții pentru autigen


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

autigén, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr autigène] (Glg) Format o dată cu roca în componența căreia se află.

AUTIGÉN, -Ă adj. (Despre un component al unei roci) Format odată cu roca. [< fr. autigène].

AUTIGÉN, -Ă adj. (despre un component al unei roci) format o dată cu roca. (< fr. autigène)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

autigen, (engl.= authigenous, authigenic) format „in situ” prin procese de precipitare din soluții sau prin transformarea (prin substituție) a unor produse preexistente. Min. a. se recunosc după idiomorfismul avansat al cristalelor, după natura incluziunilor și a asociațiilor în care apar. V. și alogen

Intrare: autigen
autigen adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • autigen
  • autigenul
  • autigenu‑
  • autige
  • autigena
plural
  • autigeni
  • autigenii
  • autigene
  • autigenele
genitiv-dativ singular
  • autigen
  • autigenului
  • autigene
  • autigenei
plural
  • autigeni
  • autigenilor
  • autigene
  • autigenelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)