ATÂRNA A atârna (sau a ridica, a pune) în furci (pe cineva) = A spânzura (pe cineva): Tatăl miresei... a poroncit să-l rădice degrabă din capul cinstei și să-l puie în furci. (POP.) A atârna de azi până mâine = a) A fi nehotărât: Soarta lui atârna de azi pe mâine, pentru că nu putea să ia încă o decizie. b) A fi leneș: Se vedea că viața lui atârna de azi pe mâine, dar el nici nu încerca să iasă din această situație. A atârna la (sau de) mâna (ori voia, mila etc.) altuia = A fi la cheremul altuia: Soarta cerșetorului era atârnată la voia trecătorilor, care-i puneau un ban în palmă. A-i atârna cuiva belciugul (sau reg. cinghelu, ori, rar, iabașaua) de nas (îrg.) = A supune pe cineva: Puterea seculară ne poartă cu belciugul în nas, ca pe un urs nenorocit și neputincios. (ANALE de ISTORIE, vol. 35) Dacă-i pui belciugul în nas, vei avea liniște cu el. A-i atârna cuiva lingura (sau lingurile) de gât = A nu da cuiva (care a întârziat) de mâncare: Când să ne deie bucate, giupânu bucătar ne spânzură lingurile la brâu și să duce la primblare… Ei, apoi să nu-l bați?... (VASILE ALECSANDRI)