2 intrări
6 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MĂTRĂGUNĂ, mătrăgune, s. f. Plantă erbacee otrăvitoare din familia solanaceelor, cu flori brune-violete care conțin atropină și cu fructe negre, lucitoare, întrebuințată în medicină pentru proprietățile ei antiseptice și cardiace; beladonă, doamna-codrului, doamnă-mare (Atropa belladonna). ◊ Expr. Parcă i-a dat cineva (sau a mâncat) mătrăgună = parcă e nebun. – Cf. alb. matërgonë.
ATROP, -Ă adj. (bot.; despre organe) cu poziție dreaptă, nerăsucită. (< fr. atrope)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
MĂTRĂGUNĂ ~i f. Plantă erbacee otrăvitoare, cu flori brune-violete și cu fructe negre-lucioase, folosite în medicină; beladonă. /cf. alb. matërgonë
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
atrop adj. m., pl. atropi; f. sg. atropă, pl. atrope
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
mătrăgună s. f. (sil. -tră-), g.-d. art. mătrăgunei; pl. mătrăgune
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
MĂTRĂGUNĂ s. (BOT.; Atropa belladona) beladonă, (reg.) împărăteasă, țilidonie, cireașa-lupului, doamna-codrului, doamnă-mare, floarea-codrului, iarba-codrului.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
atrop, atropăadjectiv
- 1. (Despre organe) Cu poziție dreaptă, nerăsucită. MDN '00
etimologie:
- atrope MDN '00