4 definiții pentru atitudinal
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
atitudinal, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~i, ~e / E: cf it attitudinale] 1-6 Referitor la atitudine (1-6). 7-12 De atitudine (1-6).
ATITUDINAL, -Ă adj. Referitor la atitudine, de atitudine. [Cf. it. attitudinale].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ATITUDINAL, -Ă adj. referitor la atitudine. (< it. attitudinale)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
atitudinal, -ă adj. Referitor la atitudine, de atitudine ◊ „Domnul Pluhar al lui P.G. – care știe excelent să compună bătrâni – are o gamă atitudinală amplă, în aceeași situație putând fi, în doar câteva minute, abătut, dezinvolt, șoltic, farsor [...]” R.lit. 15 X 84 p. 16. ◊ „Regret doar că «Exercițiile...» nu au devenit și un jurnal de creație, ci doar unul atitudinal.” Ap. 78/93 p. 10 (din it. attitudinale; DN3)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
atitudinal, atitudinalăadjectiv
- 1. Referitor la atitudine, de atitudine. DN
etimologie:
- attitudinale DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.